Carmen Dumitrescu
Organizația Mondială a Sănătății afirma în cursul anilor precedenți că tutunul va ucide un miliard de oameni în acest secol. Oricum, există certitudinea că fumatul este una dintre cele mai importante cauze ale morții care pot fi evitate în lume. A fost, însă, nevoie de o pandemie de coronavirus, pentru ca zeci de mii de oameni să ia în serios amenințarea fumatului și să încerce să renunțe la acest viciu, după ce OMS a prezentat, într-un raport, legăturile posibile (și evidente) dintre acest viciu și infecția cu noul coronavirus.
Context
Aproape jumătate dintre oamenii care fumează vor muri pe fondul unei boli determinate de fumat. Un bărbat care fumează va trăi cu aproximativ 12 ani mai puțin decât unul care nu o face, iar o femeie care fumează va respira cu 11 ani mai puțin decât una care nu a căzut în mrejele dependenței. Sunt multe substanțe nocive în tutun, dar două dintre ele afectează în mod cert sănătatea umană: monoxidul de carbon și gudronul. Monoxidul de carbon își are locul printre gazele de eșapament și este fatal în doze mari. În dozele administrate prin fumat, el înlocuiește oxigenul din sânge și privează organele de oxigen. Gudronul este o substanță de culoare maro, foarte toxică, lipicioasă, care se depune în zona plămânilor și afectează respirația.
Consumul de tutun afectează în primul rând sistemul cardiovascular, iar fumatul este principalul factor declanșator al infarctului miocardic. Acestea sunt date certe, confirmate aproape unanim de medicii din întreaga lume.
Artificiul “studiilor științifice”
Însuși obiceiul de a duce mâna la gură în mod repetat crește în mod semnificativ riscul de contaminare, iar substanțele conținute de țigări vulnerabilizează în mod semnificativ sistemul cardiovascular și respirator, precum și imunitatea oamenilor. De altfel, oficialii OMS au demonstrat că și în cazul SARS și MERS, sistemul cardiovascular uman a fost profund atacat, iar un atac de acest fel asupra unui organism vulnerabilizat prin consumul de tutun poate deveni letal. În mod straniu, la scurt timp după publicarea concluziilor acestui raport în luna martie, presa internațională și presa autohtonă au fost invadate de articole care susțin că anumiți cercetători fac în prezent studii asupra beneficiilor nicotinei asupra organismelor atacate de virusul SARS COV-2. Desigur, articolele nu fac referire la studii deja efectuate, ci la niște observații empirice ale unor oameni de știință, care susțin că au remarcat un număr mai mic de îmbolnăviri în rândul fumătorilor. Iar studiul care a provocat cea mai intensă furtună de opinii în mediul online este cel pe care intenționează să-l facă cercetătorul Jean-Pierre Changeux de la Institutul Pasteur și Collège de France. Însă, la o simplă căutare în presa serioasă franceză, mai precis în Le Monde, găsim informații foarte interesante despre legăturile strânse dintre acest om de știință și industria tutunului. Legăturile sunt fundamentate, desigur, pe sume uriașe de bani, pe care industria producătoare de moare i-a investit exact în studiile omului de știință care acum, în momentele acestea critice, a avut revelația personală că mai puțini fumători sunt afectați de noul coronavirus. Același cercetător de renume este personajul plătit ani la rândul de companiile producătoare de tutun pentru a “schimba percepția publică despre nicotină”.
“Nicotina bună”
Articolele apărute în presa internațională și titrate în cea autohtonă insistă pe ideea că tocmai dușmanul cel mai temut al sistemului respirator uman poate fi salvatorul său în pandemia de coronavirus. Cităm dintr-un astfel de articol, publicat de platforma Hotnews, în cursul zilelor trecute.
“Nicotina ar putea avea un efect protector împotriva noului coronavirus, afirmă cercetători din Franța, unde vor demara teste preventive și terapeutice cu plasturi de nicotină, pentru a verifica ipoteza, scrie AFP. Ipoteza este susținută de numărul redus de fumători în rândul bolnavilor de Covid-19 internați, potrivit mai multor studii (cu rate între 1,4% și 12,5%). Un nou studiu francez pe 350 de bolnavi internați și alți 150 cu simptome ușoare care au fost consultați, toți infectați cu Covid-19 (confirmați cu teste RT-PCR), pare să sprijine sub-reprezentarea fumătorilor în rândul bolnavilor.
„Ipoteza este că nicotina, fixându-se pe receptorul celular folosit de coronavirus, îl împiedică să se fixeze” și deci să pătrundă în celulă și să se propage, a explicat Pr Jean-Pierre Changeux, de la Institutul Pasteur și Collège de France. Acest neurobiolog de renume mondial, specialist în receptorii nicotinici, este co-autor al unui articol pe această temă publicat în Comptes Rendus de Biologie al Academiei de Științe, al cărui membru este.”
Neurobiologul care și-a propus să schimbe imaginea nicotinei…pe bani
Jean-Pierre Changeux este un cercetător francez, celebru pentru studiile sale privind structura și funcția proteinelor, dezvoltarea sistemului nervos și funcțiile cognitive. Potrivit unei investigații marca Le Monde asupra felului în care funcționează sponsorizările acordate de companiile producătoare de tutun, Jean-Pierre Changeaux adresa în 1994 Consiliului pentru Cercetarea Tutunului, o filială a industriei tutunului cu sediul în New York (Statele Unite), care finanța cercetarea științifică, o cerere de sponsorizare. Practic, neurobiologul solicita suma de 255.000 de dolari pentru un proiect de trei ani care să studieze impactul nicotinei asupra creierului șoarecilor mutanți. Solicitarea a fost găsită de jurnaliștii publicației le Monde, David Leloup și Stéphane Foucart, în oceanul documentelor secrete ale industriei tutunului.
Printre aceste documente, jurnaliștii au găsit și punctul de vedere al unuia dintre directorii CTR responsabil cu evaluarea solicitării neurobiologului francez:
„Changeux este foarte faimos. Ar trebui să-i sprijinim activitatea. Suportul de care se bucură este (…) fenomenal. El ar trebui totuși să primească una dintre subvențiile noastre ”
Între 1 iulie 1995 și 31 decembrie 1998, prin intermediul CTR, Jean-Pierre Changeux a primit 220.000 de dolari din industria tutunului pentru laboratorul său. La sfârșitul anilor 1990, departamentul său a solicitat și a primit fonduri de la RJ Reynolds, proprietarul mărcii Camel.
De la mijlocul anilor 1980 până la începutul anilor 2000, alți oameni de știință și medici francezi de prim rang, precum Jean-Pierre Changeux, au beneficiat de bani de tutun. Toți au desfășurat programe de cercetare care au interesat companiile de tutun.
Într-o investigație amănunțită publicată de Wall Street Journal, CTR era considerat responsabil pentru „cea mai lungă campanie de dezinformare din istoria economică a Statelor Unite”. Creată în 1953, CTR a fost parțial condusă de agenția de relații publice Hill & Knowlton și avocații numiți și plătiți de companiile de tutun.
În doar patruzeci de ani, Consiliul pentru Cercetarea Tutunului a cheltuit 282 milioane dolari pentru a sprijini peste 1.000 de cercetători care au publicat aproximativ 6.000 de articole științifice. Multe dintre aceste lucrări au făcut posibilă crearea și menținerea îndoielilor cu privire la efectele tutunului asupra sănătății, sau chiar la schimbarea imaginii nicotinei, subliniind aspectele pozitive ale acesteia.
Care e adevărul?
Nicotina are, de fapt, o utilitate extrem de restrânsă. Studiile ce vor fi făcute în urma observațiilor empirice ale unui cercetător plătit de industria tutunului nu au niciun fel de susținere în prezent. Ele urmăresc, ca orice experiment, susținerea unei ipoteze. Una care poate mulțumi pe unii sau care poate ajuta o industrie care pierde clienți să și-i recâștige în plin sezon pandemic. Ipoteza nicotinei bune în coronavirus e una nedovedită. Relațiile strânse dintre cercetătorul care efectuează experimentul actual și industria tutunului e, în schimb, clară ca lumina zilei. Dar concluziile trebuie să fie, până la urmă, trase de public. Poate chiar de cel francez, care pierde 70.000 de oameni în fiecare an din cauza consumului de nicotină…
Acest articol este proprietatea Liber în România.ro și Liber în Teleorman.ro și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face DOAR cu citarea sursei și cu LINK ACTIV către pagina acestui articol.
Comentarii recente