Silviu Dehelean: „Infracțiunile nu se produc la nivel impersonal. Infracțiunile făcute de politicieni se reflectă în școlile în care mergem, în spitalele în care ne tratăm, în buzunarele noastre.”

Carmen Dumitrescu

Silviu Dehelean este jurist. Înainte să devină parlamentar, a fost notar public în Oradea. Cumva, felul lui de a gândi este deja setat pe partea de implementare a corectitudinii la nivel social. Așa că nu ar trebui să ne mire foarte tare faptul că Silviu este inițiatorul acțiunii civice “Fără penali în funcțiile publice!”. Strângerea de semnături pentru modificarea Constituției României în sensul de a nu mai permite celor care au probleme penale să conducă instituții a început deja la nivelul întregii țări și oamenii de bine încep măcar să înțeleagă faptul că politicianul care fură nu e un “rău necesar”. Ba chiar că răul acesta poate fi înlăturat cu ușurință, dacă oamenii de bine aleg să nu stea deoparte, în virtutea ideii că răul triumfă atunci când binele tace. Pentru că a inițiat această mișcare civică și pentru că a pus măcar o cărămidă la fundamentul unui alt mod de a gândi politica, l-am intervievat pe Silviu Dehelean. Și am aflat de la el că România ideală este România în care poți fi liber. Însă, pentru a fi liber în România, e necesar să-i înlături de la putere pe cei care ar trebui să poarte cătușe.

Reporter: Cum ai ajuns să faci politică?

Silviu Dehelean: M-am implicat civic în primă fază. Era o asociație, înființată de câțiva amici, care se numește Cultură în Mișcare. Acolo am încercat să abordăm tot felul de subiecte legate de istoria și cultura orașului, aduceam tot felul de speakeri, care țineau conferințe. Ne interesa atât istoria locului, cât și aspecte legate de modernizarea orașului, de dezvoltarea lui, de infrastructură. Frustrarea asta, de a sta numai pe Facebook, unde vedeam tot felul de acțiuni mârșave ale politicienilor, m-a determinat să vreau să iau parte activ la remedierea lucrurilor. Pur și simplu, mi-am dat seama că nu mai e suficient să dau un Share pe Facebook. Am aflat că au început să apară partide noi în România și, văzând că se înființase USB-ul, am luat decizia să merg la o întâlnire cu ei.

Reporter: Cum ți s-a schimbat optica asupra realității de când ai devenit reprezentant al comunității în Parlament?

S.D. Știi că sunt multe lucruri în neregulă, dar nu ai reprezentarea exacta a dimensiunilor acestor nereguli până în momentul în care ajungi în Parlament. Acela este momentul în care, de fapt, reaua intenție și interesele personale sunt dublate de incompetență și de o totală lipsă de interes. Știați că programul, pentru marea majoritate a parlamentarilor, este foarte scurt? În Parlament se lucrează trei zile pe săptămână. Și în comisia juridică sunt vreo 200 de proiecte care stau în așteptare. Cel mai vechi e de prin 2009. Ca să înțelegeți despre ce vorbim aici. Plenul durează o oră sau două, la plenul declarațiilor nu participă aproape nimeni. Mă rog, ca idee… este o lipsă de interes, de participare și de implicare din partea parlamentarilor, majoritatea vin, fac act de prezență și iau bani.

Reporter: Voi, cei din USR, sunteți singurii care v-ați revoltat cu privire la programul scurt al parlamentarilor, la generoasele lor indemnizații. Iar voi sunteți parlamentari. Deci e ca și cum ați lucra împotriva propriilor voastre interese. Cum faceți asta?

S.D. Noi am spus că ținem la integritate. Și cred că parte din această integritate e să nu te pui pe tine primul. În momentul în care ai promisiuni de măriri de salarii pentru diverse categorii sociale, care întotdeauna au fost lăsate la coadă, nu este normal ca lor să le amâni aplicarea majorărilor, iar parlamentarilor să le dai din prima. E de neînțeles, e o ipocrizie fără margini. Eu n-am zis niciodată că indemnizațiile parlamentarilor sunt uriașe, dar e nu trebuie ca mărirea lor să fie o prioritate.

Reporter: Știu că inițiativa strângerii de semnături împotriva ocupării de funcții publice de către cei cu probleme penale îți aparține ție. Spune-mi de ce lupți pentru această cauză și nu pentru oricare alta?

S.D. Vedem că se fac mereu promisiuni. Oricine, cu o minte lucidă, care lua un pic de distanță, își dădea seama că aceste promisiuni erau imposibil de îndeplinit. Dar toate aceste promisiuni ar fi trebuit să fure mintea alegătorilor, în așa fel încât ei să voteze din nou PSD, iar anumiți lideri ai PSD să deturneze această victorie și să folosească acel program de guvernare pentru a modifica legislația penală, afectând sistemul de justiție din România, în așa fel încât el și clientela de partid să scape de problemele penale pe care le au. Este culmea ca un condamnat penal să decidă modificarea regulilor din justiție în timpul jocului! E absurd. Visul oricărui penal e să modifice Codul Penal. Dragnea trăiește acest vis. În foarte multe legislații există la nivel constituțional această interdicție pentru oamenii care au săvârșit infracțiuni să fie aleși. Noi avem o constituție destul de veche, modificată de alte interese, care este lacunară și  care poate fi îmbunătățită. Bineînțeles că nu putem aborda toate problemele într-o inițiativă de felul acesta. Și atunci am ales să mergem pe acest subiect: Fără Penali în Funcțiile Publice. Și chiar dacă această inițiativă nu va trece, măcar să existe o mai largă cunoaștere a situației în care ne aflăm. Separat de asta, ieșind în stradă și vorbind cu oamenii luni întregi pe subiectul acesta, despre integritate și moralitate, mesajul se imprimă în conștiința publică. De aceea, eu sper că așa vom dobândi imunitate în privința acestei probleme. Să nu mai alegem persoane care au probleme penale. Să conștientizăm că astfel lucrăm împotriva noastră și că infracțiunile alea nu se produc la nivel impersonal. Infracțiunile făcute de politicieni se reflectă în școlile în care mergem, în spitalele în care ne tratăm, în buzunarele noastre.

Reporter: Cum e România ta ideală?

S.D. România mea ideală e România în care poți să fii liber. Să faci mereu ceea ce îți dorești tu, nu să fii prizonierul unor condiții, impuse de o administrație care nu-și înțelege rolul…